Cateva comentarii la Misterul experientelor extracorporale

 

Vezi: http://www.descopera.ro/stiinta/9574810-misterul-experientelor-extracorporale-cum-explica-stiinta-calatoriile-in-afara-corpului

Comentarii (29)

1. Razvan astazi, 17:19
   @Viorel: Daca tu te simti jignit e numai problema ta. Din fericire, inca mai exista asa ceva ca libertate de exprimare ceea ce inseamna ca asa cum tu ai dreptul sa iti exprimi gandurile si eu am acelasi drept indiferent de ce parere ai tu despre asta. Religia crestina inseamna doar Biblia. Daca tu zici ca inseamna altceva voi gasi 100 de teologi care sa te contrazica. Poate pentru tine nu inseamna doar Biblia, insa daca nu ai biblia, nu ai crestinism. Nu am facut nicio afirmatie asupra mintii mele, asa ca te rog sa nu ma iei peste picior. Ideea de baza a studiului prezentat este ca nu exista experiente extracorporale si ca tot ceea ce consideram noi experienta extracorporala de fapt se petrecere doar in creier. Ceea ce oarecum se presupunea deja, doar ca nu exista o confirmare experimentala. E nevoie de asemenea experimente pentru a elimina ideea cum ca asemenea experiente sunt apanajul religiosilor. Ma deranjeaza cum credinciosii se simt atacati personal cand de fapt, religia lor este cea atacata. Daca nu esti in stare sa te separi de dogma religioasa la care ai aderat e problema ta. Un om de stiinta a carui teorie este demonstrata gresita de catre un alt om de stiinta, va fi cat se poate de satisfacut din punct de vedere intelectual de acest eveniment. Prin comparatie, religia se bazeaza pe revelatie si pe autoritate divina, lucruri care nu pot fi combatute prin niciun fel de argument, indiferent cat de convingator. Stiinta se aplica lucrurilor reale. Religia este explicatia falsa si conveninenta pentru a multumi mintile prea lenese si speriate sa gandesca.
2. viorel astazi, 16:53
   @Razvan: Nu inteleg cu ce gand vii aici pe forum. Daca ai venit doar in scopul de a jigni pe credinciosi, imi pare rau pentru dumneata, dar esti ori rau intentionat, ori needucat. Eu cand am inceput discutia am inceput-o spunand "parerea mea este", si nu "aia care au prezentat sunt prosti" sau alte faze din astea. Intelegi? Religia crestina nu inseamna DOAR Biblia, decat in mintea dumitale, extrem de "stiintifica" si "obiectiva". In realitate nuantele sunt mai finute si iti trebuie mai multa inteligenta sa le intelegi. Capisci? Alta faza ar mai fi ca evident ceea ce scrie in articolul citat de tine de pe wikipedia este adevarat, dar nu stricto sensu. In realitate nuantele sunt mult mai multe. Metoda de baza asa cum e prezentata acolo se aplica in primul rand experimentelor directe si legilor fizice, chimice si biologice care pot fi demonstrate in mod direct. Exemplu: demonstratiile ca pamantul se invarte, ca Universul are 13,7 miliarde de ani vechime, ca Pamantul are 4,5 miliarde de ani samd. Dar sunt mai greu de aplicat la fenomene a caror cauza nu se cunoaste cu exactitate. Si ca sa intelegi ce explic, nu stiu daca era nevoie de un experiment asa de sofisticat ca sa demonstreze ceea ce e descris in articol, cand un banal experiment de realitate virtuala poate demonstra acelasi lucru.
3. Razvan astazi, 16:40
   Eu zic ca tu sa citesti mai multe carti stiintifice. Religia crestina inseamna doar Biblia. Orice interpretare a oricarui alt muritor este doar parerea lui. Nu are cum sa argumenteze ca el stie sa interpreteze Biblia mai bine ca mine, pentru ca si eu sunt capabil sa citesc. Daca zeul crestin a dorit sa faca o carte astfel incat doar o mana de oameni sa poata sa o inteleaga atunci e putin cam *. Oricine are priceptor ar trebui sa inteleaga biblia fara probleme. Exista doar o singura metoda stiintifica. Nu mai multe. UNA SINGURA. http://en.wikipedia.org/wiki/Scientific_method. Orice fel de data este culeasa prin metode emprice. Se enunta o ipoteza care sa explice datele. Se testeaza ipoteza. Daca explicatia e buna atunci se continua prin confirmarea ei prin alte experimente similare facute de alti oameni de stiinta. Cele mai importante caracteristici ale metodei stiintifice sunt repetabilitatea si falsifiabilitatea. Un studiu facut pe un om nu face un studiu relevant. Un esantion de peste 1000 de persoane devine mai relevant. Si chiar si atunci trebuie sa te asiguri ca testul tau respecta rigorile metodei stiintifice altfel e doar apa de ploaie. Tu esti pasionat de stiinta dar nu prea. Lucururile prezentate de mine stau la baza metodei stiintifice si totusi tu habar nu ai de ele. Nu stiu ce pasiuni ai tu, dar cu siguranta stiinta nu este una din ele. Nu exista nici un dzeu din punct de vedere obiectiv. O asemenea idee nu poate fi demonstrata niciodata ca fiind adevarata. Niciun om nu se roaga aceluiasi zeu. Pana si zeul tau preferat are atribute diferite in functie de ce crestin intrebi. Fiecare cu dumnezeului cum s-ar zice. Asta da obiectivitate.
4. viorel astazi, 16:08
   @Razvan In primul rand citeste si tu mai multe studii religioase, nu doar Biblia. De exemplu poti citi Istoria Religiilor de Mircea Eliade. Apoi poti sa te documentezi despre Lumina de la Ierusalim (exista o lucrare scrisa de Auxentios al Foticeii). Religia (crestina in special) nu inseamna doar Biblia, ci si traditia Bisericii, Sfintii Parinti, teologi din trecut sau contemporani samd. In al doilea rand, presupun ca stiu destul de bine ce inseamna stiinta, fiindca sunt un pasionat. Pot face foarte bine distictie intre o metoda stiintifica, obiectiva, si alta empirica. Daca te uiti cu atentie la astfel de studii, asa cum e cel prezentat in acest articol, vei vedea ca au o doza mare de subiectivism si de empirism. Se porneste clar de la premisa: "nu exista Dumnezeu. Cum anume demonstram materialist-stiintific faptele de genul asta?" si evident se imagineaza tot felul de metode spre a le demonstra. Am vazut mai demult un reportaj pe Discovery Science numit "Misterele somnului" in care se facea urmatoarea experienta: un om era inchis peste noapte intr-o camera inalta de 3 sau 4 metri, camera avea un pat si la inaltime destul de mare unde omul nu putea ajunge era scris pe o etajera agatata de perete un numar de 5 cifre. Omul respectiv care traia in mod natural experiente de decorporalizare noaptea, a "ghicit" daca pot spune asa ceva de 3 ori acele numere, cu exactitate 100%. Crezi ca ce zic aici are vreo legatura cu experimentele "obiective" din articolul prezent? Si mai crezi ca daca tu pui semnul de egalitate intre Dumnezeu si Mos Craciun inseamna ca in mod obiectiv chiar asa e? E problema dumitale in acest caz!
5. Bog astazi, 16:02
   Daca nu traiam experienta decorporalizari (si nu doar o data) probabil puneam si eu botul la vrajala acestor penibili profesori sau doctori. Totusi ii inteleg, pana nu experimentezi asta e greu de crezut, numai ca dupa ce ai experimentat starea de decorporalizare este imposibil sa te mai convinga cineva de contrariu. Corpul astral chiar exista ca si sufletul de altfel.
6. lou astazi, 15:59
   nu a demonstrat nimic cu acest experiment. a aratat doar ca se poate crea o iluzie cu ajutorul unor camere video. intregul domeniu in care acest experimentator incearca sa faca lumina, este dominat de necunoscute, al caror raspuns este mai bine a nu se afla. (nu ca s-ar putea). s-au tot dezvoltat in ultimul timp aparate de masurare a activitatii cerebrale care identifica zone ale creierului responsabile pentru anumite stari emotionale si cercetorii cred ca pot explica totul pe cale stiintifica. Nici pana in astazi nu se cunoaste in totalitate modul de functionare al creierului si mai cu seama al constintei. constinta nu se poate explica pe sine.
7. lou astazi, 15:59
   nu a demonstrat nimic cu acest experiment. a aratat doar ca se poate crea o iluzie cu ajutorul unor camere video. intregul domeniu in care acest experimentator incearca sa faca lumina, este dominat de necunoscute, al caror raspuns este mai bine a nu se afla. (nu ca s-ar putea). s-au tot dezvoltat in ultimul timp aparate de masurare a activitatii cerebrale care identifica zone ale creierului responsabile pentru anumite stari emotionale si cercetorii cred ca pot explica totul pe cale stiintifica. Nici pana in astazi nu se cunoaste in totalitate modul de functionare al creierului si mai cu seama al constintei. constinta nu se poate explica pe sine.
8. Razvan astazi, 15:55
   @Viorel: Pe acelasi principiu esti liber sa iei drept adevarat si povestea cu Mos Craciun care face inconjurul globului pamantesc intr-o noapte si da cadouri la copii cuminti. Nu stiu ce fapte se potrivesc cu modelul ales de tine, pentru ca probabil definitia ta pentru "fapta" difera enorm fata de definitia mea.70% din * globului NU E CRESTINA.Punct.Conform viziunii tale a realitatii, pe toti acesti oameni ii asteapta Iadul. Sa fii de acord cu o asemenea idee ori inseamna sadism extrem ori prostie crunta. Alege una din ele. Cand un om de stiinta demonstreaza ceva o face in mod obiectiv, altfel ceea ce face nu ar mai fii stiinta, ci total altceva. Rigoarea metodei stiintifice este clara pentru oricine isi face timp sa o studieze. Sunt cateva principii care stau la baza fizicii care fac ca in acest domeniu sa nu exista autoritati absolute, cum ar fi de exemplu in religia crestina. In stiinta conteaza ce esti in stare sa demonstrezi, nu renumele. Einstein a ajuns mare pentru ca a avut dreptate, fiind confirmat iar si iar de catre experimentele altor oameni de stiinta. Dar ca sa intelegi ce inseamna de fapt stiinta, inseamna sa scoti capul din Biblie, ceea ce e mai greu.
9. nok astazi, 15:53
   Nu spune nimic nou articolul, ba chiar ne dovedeste cum sunt aruncati banii pe experimente ridicole, fara un rezultat concret. Vorbim aici de doua chestii diferite, prima ca atunci ccand poti vedea prin intermediul altor ochi (un joc FPS de ex.) ai tendinta de a prelua reactiile unui corp virtual - lucru firesc devreme ce creierul se poate adapta unui nou mediu, iar doua chestie legata de experientele extracorporale ale unor persoane ce relateaza vizualizarea propriului corp dintr-o alta perspectiva (inaccesibila de cele mai multe ori) sau explorarea unor spatii necunoscute. Daca cercetatorii reusesc sa demonstreze capacitatea creierului uman de modelare 3D in coma... jos palaria ! Asta v-o spun ca ateu (din punct de vedere al religiei) convins.
10. Sgt. Pepper astazi, 15:51
    Aparatele alea care cica, demonstreaza ¨calatoria extra-corporala¨, ar fi bune intr-un parc de distractii. Atat! Cum zic majoritatea comentatorilor, cat de arogant poti sa fi sa afirmi ca, domne´ , l-am facut pe Gigel sa iasa din corpul lui, cand-colo nu ai reusit sa faci decat o iluzie optica si sa pacalesti creierul bai cercetatorule ( sau...nu cred ca trebuie sa te numesc asa), dupa care, vine un Metzinger asa, cu nasu´ pe sus si incepe sa deschida gura (mirosind a cultura, evident) si sa zica ca sufletul este inexistent si ca toti filozofii din antichitate nu au stiut ce vorbesc. Ataaaaaaat ! Inchinati-va cercetatorilor !

Misterul experientelor extracorporale dezlegat? - Articol de pe descopera.ro

Misterul experienţelor extracorporale – cum explică ştiinţa călătoriile în afara corpului

Preluat de pe:

 http://www.descopera.ro/stiinta/9574810-misterul-experientelor-extracorporale-cum-explica-stiinta-calatoriile-in-afara-corpului

Trimite pe email

Marius Comper | 27.04.2012 | 21 Comentarii

+ zoom Galerie foto (5)

Experienţele extracorporale au reprezentat de multă vreme o sursă de fascinaţie pentru oameni, dat fiind că există relatări despre aceste „aventuri” în afara corpului încă de acum câteva mii de ani. Senzaţia de plutire şi capacitatea de a observa propriul corp din exterior sunt caracteristicile tipice ale acestor experienţe ce au intrigat de-a lungul timpului doctorii, filozofii şi teologii. Dacă timp de milenii oamenii au atribuit aceste fenomene unor forţe paranormale, astăzi, mulţumită cercetărilor efectuate în ultimii ani de specialiştii în neuroştiinţe, aceste experienţe ciudate au fost explicate.

Londra de la 104€› Rezervă bilet online prin

Doctorii au identificat câteva dintre afecţiunile care pot duce la experienţe extracorporale, printre acestea numărându-se epilepsia şi atacul cerebral. Experienţele extracorporale se pot manifesta şi în urma unor evenimente traumatice ca accidentele rutiere sau supradozele de droguri, precum şi în timpul practicării sporturilor extreme sau meditaţiei. Statisticile arată că una din 10 persoane are parte de o astfel de experienţă de-a lungul vieţii.
Recent, mai mulţi oameni de ştiinţă au reuşit să inducă experienţe extracorporale unor voluntari sănătoşi, în condiţii de laborator, făcând astfel câţiva paşi importanţi spre demistificarea acestui fenomen.
Prima experienţă extracorporală reuşită în laborator

Henrik Ehrsson, profesor în neuroştiinţe cognitive în cadrul Institutului Karolinska din Stockholm, este unul dintre cercetătorii care au depus numeroase eforturi pentru a studia experienţele extracorporale.
Primul experiment ce a dus la obţinerea unei experienţe extracorporale în condiţii de laborator a avut loc în 2007, fiind efectuat de profesorul Ehrsson. Acesta a pornit de la următoarea premisă: „Ce s-ar întâmpla dacă am «lua» ochii unui voluntar şi i-am muta în altă parte a camerei? Oare acesta ar continua să vadă din locul unde se află corpul, sau din noua poziţie a ochilor?”.
Pentru a afla răspunsul, Ehrsson a cerut voluntarilor să se aşeze pe un scaun şi să poarte nişte ochelari speciali, conectaţi la două camere video aflate la 2 metri în spatele lor. Voluntarii recepţionau în lentila stângă imaginile filmate de camera din partea stângă, iar în lentila dreaptă cele captate de camera din partea dreaptă, astfel că îşi vedeau propriul spate din perspectiva unei persoane virtuale, situate la 2 metri în spatele corpului lor.
Apoi, profesorul Ehrsson a folosit două beţe de plastic, cu unul dintre ele împungând uşor voluntarii în piept, fără ca aceştia să observe, iar cu celălalt repetând acţiunea în zona aflată sub camerele video, atingând pieptul inexistent al „persoanei virtuale”. Atunci când cele două gesturi erau sincronizate, voluntarii au relatat că aveau parte de experienţe extracorporale, simţind că se află în locul unde se găseau „ochii” lor, de unde îşi priveau propriul corp.
Aşadar, chiar dacă voluntarii putea să îşi observe corpul, înţelegând că se află în acelaşi loc ca la începutul experimentului, creierul a recalculat poziţia „sinelui” în cameră, ceea ce a dus la apariţia experienţei extracorporale.
Pentru a confirma că voluntarii se percep cu adevărat a fi în zona unde se află camerele video, profesorul Ehrsson a folosit un ciocan în următoarea fază a experimentului, prefăcându-se că loveşte cu forţă sub camerele video, unde se găsea corpul virtual. Senzorii aflaţi pe pielea voluntarilor au identificat imediat o accelerare a pulsului şi a nivelului transpiraţiei, simptome ale fricii, reacţie tipică a corpului uman în cazul unor ameninţări.

Studiile medicale arată că oamenii ajung să perceapă propriul corp ca fiind parte a sinelui graţie simţului numit „propriocepţie”. Astfel, creierul construieşte senzaţia de „sine” combinând semnalele recepţionate de la piele, muşchi şi articulaţii cu datele percepute de ochi. În mod normal, aceste fluxuri senzoriale distincte se combină perfect, rezultatul fiind senzaţia de „sine”.
Experimentul a arătat că în cazul în care informaţiile din aceste fluxuri senzoriale nu se potrivesc, senzaţia de „sine” dispare. În aceste cazuri, creierul forţează luarea unei decizii, ceea ce poate duce la senzaţia că „sinele” se află în alt corp. Acesta a fost rezultatul pe care l-a observat dr. Ehrsson.
Experimentul profesorului Ehrsson a fost primul caz în care s-a reuşit inducerea unei experienţe extracorporale în cazul unor voluntari sănătoşi. De asemenea, studiul a fost primul caz în care s-a reuşit inducerea perceperii sinelui în alt loc decât cel în care se afla corpul voluntarilor. „Concretizarea acestei iluzii este o reuşită importantă, deoarece dezvăluie care este mecanismul prin care apare senzaţia că ne aflăm în interiorul corpului nostru. Identificarea acestuia reprezintă un progres important, deoarece acceptarea propriului corp drept centrul prin care percepem lumea este un aspect fundamental al conştiinţei de sine”, a explicat Ehrsson.
Noi experimente uluitoare

Pentru a testa limitele creierului uman în ceea ce priveşte percepţia propriului corp, profesorul Ehrsson şi-a continuat studiile. Unul dintre acestea a pornit de la faptul că victimele atacurilor cerebrale, în cazuri foarte rare, ajung să perceapă un „membru fantomă” - o a treia mână, spre exemplu.
Efectuând un experiment, doctorul Ehrsson a descoperit că poate păcăli creierul voluntarilor în doar câteva minute, convingându-l să perceapă prezenţa unei a treia mâini.
Această descoperire a fost realizată în urma a 5 experimente separate, efectuate pe 154 de voluntari. Participanţii la studiu erau aşezaţi la masă, iar lângă mâna lor dreaptă era plasată o mână artificială, din cauciuc. După ce se aşezau, cercetătorii le acopereau umărul şi braţul drept cu un prosop alb, creând iluzia că voluntarul avea trei mâini. Apoi, cercetătorii atingeau simultan cele două mâini (braţul drept al voluntarului şi cel artificial). După aproximativ 30 de secunde de atingeri simultane, voluntarii au început să simtă atingerile pe ambele braţe atinse, percepând şi cea de-a treia mână ca făcând parte din corpul lor.
Senzorii amplasaţi pe mâna stângă au confirmat faptul că voluntarii percepeau braţul artificial ca fiind parte a corpului, reacţiile fiziologice la „ameninţarea” acestuia cu un cuţit fiind identice cu cele observate atunci când braţul drept era supus acestui tratament.

Arvid Guterstam, unul dintre membrii echipei de cercetători conduse de Ehrsson, a explicat cauzele acestei experienţe: „Ca urmare a iluziei optice, în creier apare un conflict referitor la care din cele două mâini drepte aparţine corpului voluntarului. Firesc ni s-ar părea ca doar una dintre cele două mâini să fie percepută ca aparţinând corpului, însă creierul rezolvă acest conflict acceptând ambele mâini drepte ca membre, astfel că subiecţii au senzaţia că au trei mâini”.
Cercetătorii cred că această descoperire poate fi folosită pentru a îmbunătăţi viaţa persoanelor nevoite să folosească proteze, urmând ca în viitor să permită pacienţilor paralizaţi să opereze membre robotizate.
Într-un alt experiment, cercetătorii de la Institutul Karolinska au folosit metode similare pentru a-i convinge pe cei 200 de participanţi la studiu că se află în corpul unei micuţe păpuşi Barbie (măsurând 30 de centimetri în lungime) sau în cel al unui manechin imens (măsurând 4 metri în lungime). Pentru a induce voluntarilor senzaţia că se află în corpul artificial, cercetătorii au apelat din nou la stimularea simultană a corpului real al voluntarilor şi a celui artificial în care aceştia credeau că se află.
După ce voluntarii ajungeau să se perceapă ca fiind în corpul artificial, le era arătat un cub, cercetătorii cerându-le să arate, folosindu-se de mâini, cât de mare este acesta. Atunci când participanţii credeau că se află în corpul păpuşii Barbie, cubul părea imens; în schimb, atunci când se credeau în corpul unui gigant, cubul părea mic. Astfel, experimentul a demonstrat că percepţia propriului corp reprezintă un etalon fundamental folosit de creier pentru a percepe lumea din jur.

Această iluzie poartă numele de „iluzia Alice”, fiind inspirată de aventurile personajului omonim din „Alice în Ţara Minunilor”. În cartea lui Lewis Caroll, Alice s-a micşorat după ce a băut o poţiune magică, devenind apoi uriaşă după ce a consumat o prăjitură.  Bjorn van der Hoort, unul dintre autorii acestui studiu, afirmă că această iluzie ar putea fi folosită pentru a face specialiştii să se identifice cu anumiţi microroboţi (spre exemplu, pentru a opera la nivel microscopic în corpul unui pacient) sau cu roboţi de dimensiuni gigantice (pentru a efectua reparaţii în cadrul unei sonde petroliere sau a unei centrale nucleare).
Într-un alt studiu, coordonat de profesorul Mel Slater de la Universitat de Barcelona, cercetătorii au reuşit să convingă voluntari de sex masculin că se află în corpul unei fete. Ei au reuşit să creeze această iluzie cu ajutorul unor căşti conectate la un sistem de realitate virtuală pe care voluntarii le purtau în timp ce erau atinşi pe braţ. „Experimentul nostru reprezintă prima cercetare ce demonstrează că sentimentul de proprietate asupra corpului poate fi transferat în întregime asupra unui corp virtual”. Studiul efectuat la universitatea catalană indică faptul că senzaţiile de sine şi de proprietate asupra corpului pot fi manipulate cu uşurinţă. Cercetătorii sugerează acest lucru ar putea fi folosit pentru a trata afecţiunile ce au la bază percepţia distorsionată a propriului corp, precum anorexia.
Existenţa sufletului, pusă în pericol?

Toate aceste experimente ce dezvăluie modul în care creierul construieşte imaginea de sine a unei persoane i-a făcut pe unii cercetători să susţină că rezultatele au impact şi asupra filozofiei, dincolo de potenţialul folosirii acestor descoperiri pentru dezvoltarea unor tehnologii noi.
Thomas Metzinger, directorul Grupului de Filozofie Teoretică din cadrul Universităţii Johannes Gutenberg din Mainz, Germania, explică de ce experimentele efectuate de specialişti în neuroştiinţe, precum Henrik Ehrsson, sunt extrem de importante. „Sunt anumite lucruri, precum conceptul de sine, despre care oamenii credeau că nu pot fi înţelese cu ajutorul ştiinţelor. Acum, acest lucru este demonstrat ca fals, sinele fiind uşor de manipulat de oamenii de ştiinţă. Cred că cercetările efectuate de Henrik subliniază faptul că nu există un «suflet» sau un sine care să fie independent de creier”, susţine Metzinger.
Întrebat dacă este de părere că ştiinţa poate explica absolut tot, dr. Ehrsson a oferit un răspuns ferm: „Absolut! Poate că va dura câteva sute de ani, dar sunt convins că ştiinţa va oferi explicaţii complete şi pentru subiecte complexe, aşa cum este mintea umană. Poate că filozofilor nu o să le placă acest lucru şi vor continua să susţină că încă există întrebări fără răspuns în ceea ce priveşte mintea umană, însă vom înţelege toate elementele componente”.
În ultimii ani, oamenii de ştiinţă au reuşit să descifreze numeroase mistere ale creierului uman, oferind un răspuns pentru „tunelul de lumină” dintre viaţă şi moarte, abordând tema liberului arbitru sau descriind cele două sisteme ale minţii umane. Astăzi, neuroştiinţele se află într-o continuă dezvoltare, promiţând să ofere în următorii ani noi explicaţii referitoare la modul în care creierul construieşte efectul cunoscut sub denumirea de „sine”.

Timpul ca masura a schimbarii

April 16, 2012

"Space is 4D" -- Theory Claims that Time is Not the 4th Dimension

                           


Einstein never interpreted time "t" as a fourth dimension of space.  Space is not 3D + T, space is 4D. With clocks we measure numerical order of material change. This numerical order is the only time that exists in a physical world. With this approach all immediate information transfers of quantum physics are explained in a more appropriate way. 4D space is a medium of quantum information transfers.

Scientists at the Scientific Research Centre Bistra in Ptuj, Slovenia, theorize that this Newtonian idea of time as an absolute quantity that flows on its own, along with the idea that time is the fourth dimension of spacetime, are incorrect. They propose to replace these concepts of time with a view that corresponds more accurately to the physical world: time as a measure of the numerical order of change. In April of 2011, in two papers in Physics Essays, Amrit Sorli, Davide Fiscaletti, and Dusan Klinar, begin by explaining how we usually assume that time is an absolute physical quantity that plays the role of the independent variable (time, t, is often the x-axis on graphs that show the evolution of a physical system). But, as they note, we never really measure t. What we do measure is an object’s frequency and speed. But, by itself, t has only a mathematical value, and no primary physical existence.
This view doesn’t mean that time does not exist, but that time has more to do with space than with the idea of an absolute time. So while 4D spacetime is usually considered to consist of three dimensions of space and one dimension of time, the researchers’ view suggests that it’s more correct to imagine spacetime as four dimensions of space. In other words, as they say, the Universe is “timeless.”
“Minkowski space is not 3D + T, it is 4D,” the scientists write in their most recent paper. “The point of view which considers time to be a physical entity in which material changes occur is here replaced with a more convenient view of time being merely the numerical order of material change.  This view corresponds better to the physical world and has more explanatory power in describing immediate physical phenomena: gravity, electrostatic interaction, information transfer by EPR experiment are physical phenomena carried directly by the space in which physical phenomena occur.”
“The idea of time being the fourth dimension of space did not bring much progress in physics and is in contradiction with the formalism of special relativity,” he said. “We are now developing a formalism of 3D quantum space based on Planck's work. It seems that the Universe is 3D from the macro to the micro level to the Planck volume, which per formalism is 3D. In this 3D space there is no ‘length contraction,’ there is no ‘time dilation.’ What really exists is that the velocity of material change is ‘relative’ in the Einstein sense.”
The researchers give an example of this concept of time by imagining a photon that is moving between two points in space. The distance between these two points is composed of Planck distances, each of which is the smallest distance that the photon can move. (The fundamental unit of this motion is Planck time.)
When the photon moves a Planck distance, it is moving exclusively in space and not in absolute time, the researchers explain. The photon can be thought of as moving from point 1 to point 2, and its position at point 1 is “before” its position at point 2 in the sense that the number 1 comes before the number 2 in the numerical order. Numerical order is not equivalent to temporal order, i.e., the number 1 does not exist before the number 2 in time, only numerically.
Without using time as the fourth dimension of spacetime, the physical world can be described more accurately. As physicist Enrico Prati noted in a recent study, Hamiltonian dynamics (equations in classical mechanics) is robustly well-defined without the concept of absolute time. Other scientists have pointed out that the mathematical model of spacetime does not correspond to physical reality, and propose that a timeless “state space” provides a more accurate framework. The scientists also investigated the falsifiability of the two notions of time.
The concept of time as the fourth dimension of space -- as a fundamental physical entity in which an experiment occurs -- can be falsified by an experiment in which time does not exist, according to the scientists.
An example of an experiment in which time is not present as a fundamental entity is the Coulomb experiment; mathematically, this experiment takes place only in space. On the other hand, in the concept of time as a numerical order of change taking place in space, space is the fundamental physical entity in which a given experiment occurs. Although this concept could be falsified by an experiment in which time (measured by clocks) is not the numerical order of material change, such an experiment is not yet known.
“Newton theory on absolute time is not falsifiable;  you cannot prove it or disprove it -- you have to believe in it,” Sorli said. “The theory of time as the fourth dimension of space is falsifiable and in our last article we prove there are strong indications that it might be wrong. On the basis of experimental data, time is what we measure with clocks: with clocks we measure the numerical order of material change, i.e., motion in space.”
In addition to providing a more accurate description of the nature of physical reality, the concept of time as a numerical order of change can also resolve Zeno’s paradox of Achilles and the Tortoise. In this paradox, the faster Achilles gives the Tortoise a head start in the race. But although Achilles can run 10 times faster than the Tortoise, he can never surpass the Tortoise because, for every distance unit that Achilles runs, the Tortoise also runs 1/10 that distance. So whenever Achilles reaches a point where the Tortoise has been, the Tortoise has also moved slightly ahead. Although the conclusion that Achilles can never surpass the Tortoise is obviously false, there are many different proposed explanations for why the argument is flawed.
The paradox can be resolved by redefining velocity, so that the velocity of both runners is derived from the numerical order of their motion, rather than their displacement and direction in time. From this perspective, Achilles and the Tortoise move through space only, and Achilles can surpass Tortoise in space, though not in absolute time.
Some recent studies have challenged the theory that the brain represents time with an internal “clock” that emits neural ticks (the “pacemaker-accumulator” model) and suggest that the brain represents time in a spatially distributed way, by detecting the activation of different neural populations. Although we perceive events as occurring in the past, present, or future, these concepts may just be part of a psychological frame in which we experience material changes in space.

The Daily Galaxy via physorg.com and physicsessays.org
Image credit: With thanks to androidsoftware.us
View Today's Hot Tech News Video from IDG -Publishers of PC World, MacWorld, and Computerworld--Top Right of Page 
To launch the video click on the Start Arrow. Our thanks for your support! It allows us to bring you the news daily about the discoveries, people and events changing our planet and our knowledge of the Universe.

Posted at 07:37 AM | Permalink

12

Comments

We definitely need to understand neuropsychology better to understand time better. We need to understand the arrow of time (why we can remember the past and not the future).
Of course, maybe we'll never know, not until we leave the planet...
But I refuse to believe any theory that makes time travel impossible ;)

Posted by: Anthecker | April 15, 2012 at 09:10 AM

Is interesting but without any idea of what the 4th D is/might be, we have no idea how it should behave in or change any theorys.
"When the photon moves a Planck distance, it is moving exclusively in space and not in absolute time,"
I would have to disagree on this one. If it was instant, then photons would be able to cross the cosmos in an instant, jumping from planck distance to planck distance. If not in an instant then its moving in time.
And the turtle race I just must not be smart enough to understand. If given the turtle a 10 yard headstart and Achilles runs 20 yards a second, he will pass him in between 11 and 12 yards if the turtle runs at 1/10th Achilles speed. 1st he will reach where the turtle just was, then is, then has never been. My personal opinion is this is some thing taught in schools to help dumb down people. Make them think there is a problem that just is not there. But like I said, im just not that smart.

Posted by: smartypants | April 15, 2012 at 12:03 PM

The achilles thing isn't about how fast achilles is going. The problem is stated such that the tortoise is always in front of achilles. When achilles catches up to the tortoise, the tortoise must have traveled 1/10 of that same distance, putting him in front of achilles once again. Repeat, achilles will do the same thing, covering the distance to the tortoise, at which point the tortoise is 1/10 that distance ahead from where he started. etc etc.

Posted by: Chris | April 15, 2012 at 02:22 PM

Makes sense. I'm honestly surprised this is a new theory?
Does this imply you don't really die, since you're existing at all points in time at once.

Posted by: Clown | April 15, 2012 at 02:56 PM

I don't understand what's novel about this hypothesis. It's rewording very accepted theories...or..the person who filtered this article for us did it a great disservice. Either way, nothing new here.

Posted by: Mark | April 15, 2012 at 04:05 PM

This is awesome! I postulated this very recently & entered the Afterschoolawards.com science contest to try & win $10,OOO to afford to prove it. It's hard being a young scientist but not having the connections to get out there & meet professors & astrophysicists. If anybody knows about any other contests, please let me know. Thanks

Posted by: Adam Logan | April 15, 2012 at 04:10 PM

Time was a system developed by early man. Time was Discovered. Time is an illusion to make you feel warm and fuzzy.

Posted by: bogusburrito | April 15, 2012 at 04:51 PM

Cool article!
I am curious about your thoughts on fractal geometry describing our Universe as having fractional (fractal) dimensions?
In other words, what we perceive cannot be described in "integer dimensions", but existence in an infinity of dimensions between 3 and 4 dimensions (or some other scale).
For example, a perfect 3d cube or sphere is merely a hypothetical object as a basis to attempt to understand dimensionality, though these objects have no basis in reality.
This is something I am trying to reconcile with myself lately.
Have a good one!

Posted by: Jared Broker | April 15, 2012 at 06:14 PM

So how this affects the multiverse theory?

Posted by: Petes | April 15, 2012 at 06:47 PM

Cool Articles
BTW... Trackback : http://www.oigel.com/politics/weekend-feature-space-is-4d-theory-claims-that-time-is-not-the-4th-dimension/

Posted by: OIGEL | April 15, 2012 at 06:58 PM

Why has no-one looked for further dimensions of time?

Posted by: Hamy | April 16, 2012 at 12:49 AM

"Scientists at the Scientific Research Centre Bistra in Ptuj, Slovenia theorize "...no comment...

Posted by: Gaugain Perpignac | April 16, 2012 at 02:45 AM

Time in absolute sense is non-existent. It is just an experiential reality that is assumed by an experiencer. If there is no experiencer, there is nothing like time. The brain tends to link up two points of actions (motions or processes) with its memory function. This associative memory experience is called time. The universe is perpetuity of motions or processes, chemical or otherwise.

Or else: imagine the beginning or end of so-called time billions and trillions of years before or after, but still the question remains: what was before or will be after that? Saying that time started with big bang and ends with the end of the universe, is partial explanation. Big bang was rather a beginning of a series of processes/motions that would stop one day.
Time is an illusion, but a persistent one for any life form as such having conscious memory.
http://rewiringthebrain.net/

Posted by: Raj | April 16, 2012 at 05:00 AM

4th dimension of space? How that is helpful? There is zero evidence that space is more or less than 3D. Scientists today are completely out of their common sense mind.

Posted by: Roman | April 16, 2012 at 05:03 AM

This has always been my thoughts on time! Though alot more scientific and in-depth than I could describe.

Posted by: Greg | April 16, 2012 at 05:41 AM

time flies like an arrow, fruit flies like bananas.

Posted by: Albert Einstein | April 16, 2012 at 07:46 AM

Knowing that we can use gravity to magnify an image and that light can bend around a star (and other large objects even dark matter). It should be possible to actually look from Earth’s orbit, at Earth through a Kepler like telescope. My theory is that the sky is filled with so many stars that we should be able to horseshoe our view back to Earth and we should also be able to determine how far back in time we can see depending on the trajectory we use and the distance of the stars we bend on. If the light we see bends around a star by only 1%, then we would only need 360 stars to work with. Even if light only bends 1/10th of a degree, the necessary stars needed would only be 3,600. I think that our own galaxy can provide that. That being said, the farther we train our Kepler like telescope, the farther back in time we should be able to see. Looking through a telescope, 65 million light years means that we would be able to see the Earth as it was 65 million years ago.

Posted by: John | April 16, 2012 at 01:48 PM

I still maintain that spacetime is one. There is no space without length, width or height and without what we call time, (in other words 'change') everything in space would be frozen in place unchanging, unable to move. In other words, our universe would never have come into being.
David

Posted by: David Minster | April 16, 2012 at 03:42 PM

The last sentence of this interesting article needs a parenthetical: "So it goes."

Posted by: Kyle | April 16, 2012 at 06:39 PM

Within Special Relativity, time is like space except the square of the time interval enters the space-time interval equation -- the Pythagorean theorem in space-time -- with the opposite sign from the squares of the space intervals (which is positive and which is negative is a matter of convention). Only the space-time interval is constant; the component intervals are a matter of perspective.
In General Relativity, the coefficients of the intervals can vary although they're generally expected to keep the same sign. Variation of the time interval coefficient indicates change in the rate of time flow, so there is no absolute time. (Technically, this is the time-time coefficient; coefficients of products of the time interval with the space intervals can become non-zero.)
The sign change between space and time creates a hyperbolic relationship. Time is separated into two disconnected sheets "past" and "future". If there were two time dimensions these sheets would connect and it would be possible to rotate between the past and the future.

Posted by: Andrew | April 16, 2012 at 08:02 PM

"When the photon moves a Planck distance, it is moving exclusively in space and not in absolute time,"
I would have to disagree on this one. If it was instant, then photons would be able to cross the cosmos in an instant, jumping from planck distance to planck distance. If not in an instant then its moving in time.

@smartypants: Here's something to think about. If you were to hitch a ride on a photon from here to the absolute limits of space that we can observe, the trip WOULD BE instantaneous, no matter how far you travel. That's why the concept of "faster than light" travel is superfluous: You cannot get to any point in spacetime faster than instantly. However, by the time you get there (pardon the misleading phrase, since from your POV the trip would take absolutely no time at all), the Earth will no longer exist.

Posted by: ophu | April 16, 2012 at 09:23 PM

I highly doubt that time is merely an illusion.
In order for something to go from position 1, to position 2, time must pass.
Unless of course, you say that the object is in position 1, and position 2, and all possible positions/states at once.
But then I (the observer) must be moving my observation point, or gaze, from position 1, to position 2, to perceive change.
And again, movement of reference points, of shifting gaze, implies change, which implies time.

Posted by: Velocity_Wave | April 16, 2012 at 10:22 PM

Time is only what we observe. It is not some dimension that can be manipulated.

Posted by: Greg | April 17, 2012 at 12:30 PM

ophu
Thought about it and here is what i think.
1 = is another opinion given like its a fact.
2 = its not what we see from our POV we have here so it would be rather hard to prove (or disprove).
3 = if time travel proves possible then it would be possible to arrive before instantly.
4 = the time to type this quite a few instants went by and the Earth is still here.
Its a possibility that time may not be its own dimension, but I am pretty sure its real. Wow, just look at the time now, gotta run. ;)

Posted by: smartypants | April 17, 2012 at 02:09 PM

If I got it right Zeno's paradox has been considered answered by the mathematical concept of limits, which in turn is related to continuity. If space is discrete (per, say, the quantum concept) then perhaps the paradox stands yet again. The paradox, by the way, belongs to a set of paradoxes that was intended by Zeno to refute the notion of change, per the Parmenides he followed.

Posted by: Ahmad | April 17, 2012 at 02:34 PM

http://www.dailygalaxy.com/my_weblog/2012/04/weekend-feature-space-is-4d-theory-claims-that-time-is-not-the-4th-dimension.html#more

Inserare poza fractal

Florentin Smarandache

 Florentin SMARANDACHE


Niciodată Răul nu va fi învins, fiindcă fără unul, celălalt
nu ar putea supravieţui
Sentimentele şi cunoştinţele acumulate trebuie
destăinuite până nu se răcesc.
Cum să atingi Nirvana?
Să te uiţi pe tine însuţi, şi să-ţi înfrânezi toate poftele şi
dorinţele.
pentru acvarii).
Coralii sunt formaţi din mii de polipi, animale
gelatinoase, care extrag calciul din apa mării şi construiesc
schelete calcaroase. Acestea adăpostesc algele Zooxanthellae,
care produc oxigen şi mâncare pentru polipi (algele şi polipii
trăiesc în simbioză).
Recifele de corali devin şi creşe pentru peşti şi alte
specii marine. Efectul de seră, care afectează planeta, şi
poluarea apelor, au dus la deteriorarea coloniilor de corali.

Am cumpărat o carte tipărită în India, „Terapii
alternative”, de James Dallas Jardine, 2003. Spicuiesc din ea:
- factorii mentali şi emoţionali contribuie la succesul
bolilor;
- fă pace cu tine însuţi;
- schimbă-ţi atitudinea;
- ai răbdare;
- mintea poate vindeca trupul;
- lecuirea prin râs;
- autosugestia: insuflarea de afirmaţii pozitive despre
sine, în mod repetat, până ele sunt însămânţate în
subconştientul tău ori în mintea cauzală [în timp de şase
săptămâni obţii rezultate]; schimbarea gândurilor, atitudinilor,
situaţiilor, sentimentelor, acţiunilor, iubirilor, vizualizărilor în
scopul înhămării minţii tale, spre realizarea ţelului propus;
- metoda antroposofică (Steiner): bazată pe minte,
emoţii, fizic, spirit; corpul este împărţit în „poli” ce constau din
funcţii ritmice, metabolice, şi cefalice, vindecare cu ierburi;
- kinesiologia aplicată;
- terapie Aura Soma: balansarea energiei corpului,
folosind culorile, terapie vizuală;
- terapie auriculară: examinarea urechii, dacă-s semne
de pete, defecte, şi-apoi tratarea prin laser, ace, vibratoare,
adezive, ierburi duce la însănătoşirea celorlalte organe;
- respiraţia: regulată, adâncă; se pot face exerciţii de
yoga;
- analizarea limbii (ca în China) pentru aflarea bolilor în
corp;
- chiropractica: pentru oase.
- terapia cu cristal: foloseşte densitatea sarcinilor
electrice;
- măsurarea cantităţii de apă în corp (fiindcă apa este
acid şi bază, deci solvent universal);
- abţinerea de la mâncare pentru a elimina toxinele
(resturi metabolice, lăsate de bacterii, viruşi);
- în medicina chineză veche bolile se împărţeau în cinci
categorii, după provenienţa lor: de la pământ, foc, lemn, metal,
apă; de exemplu febra era considerată o boală de foc;
- atingerea stării Theta, când activitatea creierului este
între activă şi dormindă (în filozofia Zen); trebuie oprită
mintea, încărcată de problemele zilnice, şi-atunci apare
conştiinţa artistului;
- analiza părului pentru a detecta debalansări minerale,
care-nseamnă boală;
- observarea corpului, mişcărilor, vocii, privirii
- iridologie = studierea tehnică a irisului şi retinei
ochiului pentru depistarea unor neregularităţi în corp;
- terapie în apă, terapie cu căldură;
- animalele domestice ca elemente de terapeutică pentru
bătrânii singuri;
- cura de vitamine;
- masajul feţei, al palmelor (pentru relaxare);
- psihodrama (terapia prin teatru);
- sauna;
- auto-motivare;
- thalassoterapie: folosind elementele mării (ozon, sare,
apă);
- homeoterapie (fondată de Dr. Samuil Hahnemann):
derivată din energia ierburilor, florilor, mineralelor, organelor
de animale, scoarţei de copac;
- se folosesc şi bacterii, viruşi, ciuperci, paraziţi, dar
morţi ori inactivi pentru a stimula corpul să lupte împotriva
infecţiilor (precum vaccinurile

Cuantificare înseamnă reprezentarea unei cantităţi
continue printr-o mulţime de valori discrete. Este o simplificare
(ori schematizare) de la continuu la discret, de la infinit la finit.

Cuantizarea planckiană este extinsă la nivel cosmic.
Mecanica cuantică a lui Bohr s-a proiectat la nivelul
sistemului solar, iar legea lui Titius-Bode a implicat
cuantizarea solară. Studiind 250 de galaxii spiralice, Tifft
Guthrie et. al. au verificat cuantizarea velocităţii.

Sakkarov şi Hofer au emis ipoteza că toate structurile
din univers au origine cuantică

Datorită teoremei lui Ehrenfest şi a principiilor
topologice ale lui Kieln se crede că este posibil să se extindă
legile microuniversului la scara macrouniversului.
Misiunea (imposibilă!… glumeşte Vic) a cuantizării
este unificarea, precum în teoria multi-spaţiilor înzestrate cu
multi-structuri (Smarandache, 1995 – mă citează Vic).

Agnese şi Festa au propus descrierea fenomenelor
electromagnetice şi gravitaţionale în mod unificat. [Se vorbeşte
şi de gravitaţie cuantică.]
Este posibilă unificarea unor ecuaţii fizice precum:
Schrödinger, Dirac-Maxwell, Klein-Gordon, Ginzburg-Landau
(Gross-Pitaevski)?
Dintre metodele de cuantizare celestă amintim:
- Nottale şi Schumacher (1995-2001);
- Agnese şi Festa (1997);
- Rubcic şi Rubcic (1998).
- Modelul CSV (vârtej de superfluid cuantizat) (1999,
2003-2004), bazat pe cuantizarea Bohr-Sommerfeld. Undele
cuantice necesită un mediu de propagare pentru a produce
fluctuaţii cuantice – Neto et. Al (2002).
Vic încearcă folosirea bicuaternionilor în scopul
unificării. Dar şi de la macro la micro se pot transporta structuri
(deci în sens invers). Astfel Weyl a propus o metrică
dS2 =λs2
invariantă la scară (mică sau mare), Nottale a extins Teoria
Relativităţii la oricare scară, iar Mandelbrot teoria fractală a
cărei dimensiune nu este întreagă.
Este posibilă o macro-cuantizare în sens topologic?
În mod similar folosirea legilor lui Kepler de rotire a
planetelor în jurul soarelui (macro) la descrierea orbitării în
jurul nucleului a electronilor (micro) ?
Fu Yuhua discută legătura dintre Legea lui Coulomb

      Q1Q2
F=----------
      4πεd^2
şi legea a doua a lui Newton: F = ma luând în considerare
dimensiunea fractală.
S-ar putea descrie fenomene anormale la nivel cuantic
considerând anomalii ale planetelor Venus, Jupiter?
Care ar fi corespondenţii la nivel cuantic al cuasarilor,
cometelor, asteroizilor?

Vic consideră ca universul este asemănător unui
superfluid de heliu, deoarece fondul cosmic de microunde are
temperatura de 2,73 grade Kelvin, deci universul nostru e
compus din entităţi de joasă energie (2002).
 C. Castro şi El Naschie au propus în anul 2000, un
spaţiu-timp cantorian, ce corespunde statisticii Bose
condensată.

În 2003 Vic emite ipoteza (vezi revista „Apeiron” 2003)
că universul este un vârtej superfluid cantorian.
Pământul are rezonanţă Schumann de 8 Hz şi fiindcă
E=h·f, rezultă că avem frecvenţă joasă, şi-n consecinţă energie
joasă.
Ideile despre cuantizare şi astrofizică, precum şi
articolele lui Nottale, sunt astăzi foarte controversate...

Universul superfluid al lui Volovik poate fi conectat cu
metoda lui Weyl?
Dar efectul cuantic Hall şi deplasarea spre roşu
cuantizată a lui Tifft? Dar cuantizarea Bohr derivată din
geometria Weyl?
Mai nou, constantele fizice ar avea ... variaţii (deci nu-s
chiar constante!). C. Castro descrie anomalia navetei Pioneer.

Gravitaţia Brans-Dicke este considerată de unii,
probabil, o teorie a Materiei Negre.
Teoria cuantică permite geometrizare, iar geometria
Kahler furnizează această geometrizare. Statistica Fermi-Dirac
este geometrizată în formă de algebră de matrici gama etc.


Mendut, Pawen, Sojiwa.
De observat că alături de temple buddhiste, sălăşluiesc
şi temple hinduse, cel mai mare fiind Prambanan.
În luna mai, pe lună plină, se desfăşoară la Borobudur
ceremonia Waisak, care semnifică naşterea Prinţului Sidharta şi
moartea lui ca Buddha Sakhyamuni.
Sidharta, fiul Regelui Chuddodana şi-al Reginei Maya,
din Regatul Indian Kapilawastu, a meditat sub arborele Bodhi
(Ficus Religiosa), atingând înţelepciunea supremă în anul 560
d.C.
Principiul de bază al Buddhismului se bazează pe
reîncarnare şi pe cele Patru Feţe ale Adevărului (Catur
Aryasatyani).
1) Viaţa este mizerabilă.
2) Rădăcinile mizeriei sunt pofta şi dorinţa.
3) Eliminarea mizeriei este posibilă.
4) Pentru a evita mizeria, trebuie observate cele Opt Căi
Principale (Hasta Arya Marga).
Borobudur a devenit centrul de pelerinaj al buddhiştilorMendut, Pawen, Sojiwa.
De observat că alături de temple buddhiste, sălăşluiesc
şi temple hinduse, cel mai mare fiind Prambanan.
În luna mai, pe lună plină, se desfăşoară la Borobudur
ceremonia Waisak, care semnifică naşterea Prinţului Sidharta şi
moartea lui ca Buddha Sakhyamuni.
Sidharta, fiul Regelui Chuddodana şi-al Reginei Maya,
din Regatul Indian Kapilawastu, a meditat sub arborele Bodhi
(Ficus Religiosa), atingând înţelepciunea supremă în anul 560
d.C.
Principiul de bază al Buddhismului se bazează pe
reîncarnare şi pe cele Patru Feţe ale Adevărului (Catur
Aryasatyani).
1) Viaţa este mizerabilă.
2) Rădăcinile mizeriei sunt pofta şi dorinţa.
3) Eliminarea mizeriei este posibilă.
4) Pentru a evita mizeria, trebuie observate cele Opt Căi
Principale (Hasta Arya Marga).
Borobudur a devenit centrul de pelerinaj al buddhiştilor

Pentru atingerea calităţii de Buddha trebuiesc parcurse
10 etape: Pramudita, Vimala, Prabhakari, Arcismati,


Sundurjaya, Abhimuki, Durangama, Acala, Sadhumati, şi
Dharmamegha.
Acestea se clasifică în trei stagii:
1) Kamadhatu, primele trei etape, în care dorinţele
domină omul.
2) Rupadhatu, următoarele patru etape, în care dorinţele
sunt cuceribile şi apar tendinţe nobile.
3) Arupadhatu, ultimele trei etape, în care pofetele şi
dorinţele au dispărut (tărâmul spiritual).
Stupa din vârf, simbolul eternităţii (Tathagata), unde
sufletele se întorc.
Există mai mulţi Buddha.
Dhyani Buddha, care guvernează peste punctele
cardinale, sunt:
- Aksobhya la Est;
- Amitabha la Vest;
- Amogasiddha la Nord;
- Ratnasambhawa la Sud;
- Wairocana în Zenit.
504 statui Budhha în templu, plus una neterminată.
Învăţăturile Karmawibangga subliniază principiul cauză
– efect. Ai făcut ceva rău, vei fi pedepsit în iad; ai făcut ceva
bine, vei fi recompensat.
Karma, în credinţele hindusă şi buddhistă, desemnează
acţiunile unei persoane, într-o viaţă (soarta); iar samsara în
hinduism ciclul repetat de renaştere al sufletului (conform
principiului reîncarnării).

Florin Smarandache

 Florentin SMARANDACHE


Niciodată Răul nu va fi învins, fiindcă fără unul, celălalt
nu ar putea supravieţui
Sentimentele şi cunoştinţele acumulate trebuie
destăinuite până nu se răcesc.
Cum să atingi Nirvana?
Să te uiţi pe tine însuţi, şi să-ţi înfrânezi toate poftele şi
dorinţele.
pentru acvarii).
Coralii sunt formaţi din mii de polipi, animale
gelatinoase, care extrag calciul din apa mării şi construiesc
schelete calcaroase. Acestea adăpostesc algele Zooxanthellae,
care produc oxigen şi mâncare pentru polipi (algele şi polipii
trăiesc în simbioză).
Recifele de corali devin şi creşe pentru peşti şi alte
specii marine. Efectul de seră, care afectează planeta, şi
poluarea apelor, au dus la deteriorarea coloniilor de corali.

Am cumpărat o carte tipărită în India, „Terapii
alternative”, de James Dallas Jardine, 2003. Spicuiesc din ea:
- factorii mentali şi emoţionali contribuie la succesul
bolilor;
- fă pace cu tine însuţi;
- schimbă-ţi atitudinea;
- ai răbdare;
- mintea poate vindeca trupul;
- lecuirea prin râs;
- autosugestia: insuflarea de afirmaţii pozitive despre
sine, în mod repetat, până ele sunt însămânţate în
subconştientul tău ori în mintea cauzală [în timp de şase
săptămâni obţii rezultate]; schimbarea gândurilor, atitudinilor,
situaţiilor, sentimentelor, acţiunilor, iubirilor, vizualizărilor în
scopul înhămării minţii tale, spre realizarea ţelului propus;
- metoda antroposofică (Steiner): bazată pe minte,
emoţii, fizic, spirit; corpul este împărţit în „poli” ce constau din
funcţii ritmice, metabolice, şi cefalice, vindecare cu ierburi;
- kinesiologia aplicată;
- terapie Aura Soma: balansarea energiei corpului,
folosind culorile, terapie vizuală;
- terapie auriculară: examinarea urechii, dacă-s semne
de pete, defecte, şi-apoi tratarea prin laser, ace, vibratoare,
adezive, ierburi duce la însănătoşirea celorlalte organe;
- respiraţia: regulată, adâncă; se pot face exerciţii de
yoga;
- analizarea limbii (ca în China) pentru aflarea bolilor în
corp;
- chiropractica: pentru oase.
- terapia cu cristal: foloseşte densitatea sarcinilor
electrice;
- măsurarea cantităţii de apă în corp (fiindcă apa este
acid şi bază, deci solvent universal);
- abţinerea de la mâncare pentru a elimina toxinele
(resturi metabolice, lăsate de bacterii, viruşi);
- în medicina chineză veche bolile se împărţeau în cinci
categorii, după provenienţa lor: de la pământ, foc, lemn, metal,
apă; de exemplu febra era considerată o boală de foc;
- atingerea stării Theta, când activitatea creierului este
între activă şi dormindă (în filozofia Zen); trebuie oprită
mintea, încărcată de problemele zilnice, şi-atunci apare
conştiinţa artistului;
- analiza părului pentru a detecta debalansări minerale,
care-nseamnă boală;
- observarea corpului, mişcărilor, vocii, privirii
- iridologie = studierea tehnică a irisului şi retinei
ochiului pentru depistarea unor neregularităţi în corp;
- terapie în apă, terapie cu căldură;
- animalele domestice ca elemente de terapeutică pentru
bătrânii singuri;
- cura de vitamine;
- masajul feţei, al palmelor (pentru relaxare);
- psihodrama (terapia prin teatru);
- sauna;
- auto-motivare;
- thalassoterapie: folosind elementele mării (ozon, sare,
apă);
- homeoterapie (fondată de Dr. Samuil Hahnemann):
derivată din energia ierburilor, florilor, mineralelor, organelor
de animale, scoarţei de copac;
- se folosesc şi bacterii, viruşi, ciuperci, paraziţi, dar
morţi ori inactivi pentru a stimula corpul să lupte împotriva
infecţiilor (precum vaccinurile

Cuantificare înseamnă reprezentarea unei cantităţi
continue printr-o mulţime de valori discrete. Este o simplificare
(ori schematizare) de la continuu la discret, de la infinit la finit.

Cuantizarea planckiană este extinsă la nivel cosmic.
Mecanica cuantică a lui Bohr s-a proiectat la nivelul
sistemului solar, iar legea lui Titius-Bode a implicat
cuantizarea solară. Studiind 250 de galaxii spiralice, Tifft
Guthrie et. al. au verificat cuantizarea velocităţii.

Sakkarov şi Hofer au emis ipoteza că toate structurile
din univers au origine cuantică

Datorită teoremei lui Ehrenfest şi a principiilor
topologice ale lui Kieln se crede că este posibil să se extindă
legile microuniversului la scara macrouniversului.
Misiunea (imposibilă!… glumeşte Vic) a cuantizării
este unificarea, precum în teoria multi-spaţiilor înzestrate cu
multi-structuri (Smarandache, 1995 – mă citează Vic).

Agnese şi Festa au propus descrierea fenomenelor
electromagnetice şi gravitaţionale în mod unificat. [Se vorbeşte
şi de gravitaţie cuantică.]
Este posibilă unificarea unor ecuaţii fizice precum:
Schrödinger, Dirac-Maxwell, Klein-Gordon, Ginzburg-Landau
(Gross-Pitaevski)?
Dintre metodele de cuantizare celestă amintim:
- Nottale şi Schumacher (1995-2001);
- Agnese şi Festa (1997);
- Rubcic şi Rubcic (1998).
- Modelul CSV (vârtej de superfluid cuantizat) (1999,
2003-2004), bazat pe cuantizarea Bohr-Sommerfeld. Undele
cuantice necesită un mediu de propagare pentru a produce
fluctuaţii cuantice – Neto et. Al (2002).
Vic încearcă folosirea bicuaternionilor în scopul
unificării. Dar şi de la macro la micro se pot transporta structuri
(deci în sens invers). Astfel Weyl a propus o metrică
dS2 =λs2
invariantă la scară (mică sau mare), Nottale a extins Teoria
Relativităţii la oricare scară, iar Mandelbrot teoria fractală a
cărei dimensiune nu este întreagă.
Este posibilă o macro-cuantizare în sens topologic?
În mod similar folosirea legilor lui Kepler de rotire a
planetelor în jurul soarelui (macro) la descrierea orbitării în
jurul nucleului a electronilor (micro) ?
Fu Yuhua discută legătura dintre Legea lui Coulomb

      Q1Q2
F=----------
      4πεd^2
şi legea a doua a lui Newton: F = ma luând în considerare
dimensiunea fractală.
S-ar putea descrie fenomene anormale la nivel cuantic
considerând anomalii ale planetelor Venus, Jupiter?
Care ar fi corespondenţii la nivel cuantic al cuasarilor,
cometelor, asteroizilor?

Vic consideră ca universul este asemănător unui
superfluid de heliu, deoarece fondul cosmic de microunde are
temperatura de 2,73 grade Kelvin, deci universul nostru e
compus din entităţi de joasă energie (2002).
 C. Castro şi El Naschie au propus în anul 2000, un
spaţiu-timp cantorian, ce corespunde statisticii Bose
condensată.

În 2003 Vic emite ipoteza (vezi revista „Apeiron” 2003)
că universul este un vârtej superfluid cantorian.
Pământul are rezonanţă Schumann de 8 Hz şi fiindcă
E=h·f, rezultă că avem frecvenţă joasă, şi-n consecinţă energie
joasă.
Ideile despre cuantizare şi astrofizică, precum şi
articolele lui Nottale, sunt astăzi foarte controversate...

Universul superfluid al lui Volovik poate fi conectat cu
metoda lui Weyl?
Dar efectul cuantic Hall şi deplasarea spre roşu
cuantizată a lui Tifft? Dar cuantizarea Bohr derivată din
geometria Weyl?
Mai nou, constantele fizice ar avea ... variaţii (deci nu-s
chiar constante!). C. Castro descrie anomalia navetei Pioneer.

Gravitaţia Brans-Dicke este considerată de unii,
probabil, o teorie a Materiei Negre.
Teoria cuantică permite geometrizare, iar geometria
Kahler furnizează această geometrizare. Statistica Fermi-Dirac
este geometrizată în formă de algebră de matrici gama etc.


Mendut, Pawen, Sojiwa.
De observat că alături de temple buddhiste, sălăşluiesc
şi temple hinduse, cel mai mare fiind Prambanan.
În luna mai, pe lună plină, se desfăşoară la Borobudur
ceremonia Waisak, care semnifică naşterea Prinţului Sidharta şi
moartea lui ca Buddha Sakhyamuni.
Sidharta, fiul Regelui Chuddodana şi-al Reginei Maya,
din Regatul Indian Kapilawastu, a meditat sub arborele Bodhi
(Ficus Religiosa), atingând înţelepciunea supremă în anul 560
d.C.
Principiul de bază al Buddhismului se bazează pe
reîncarnare şi pe cele Patru Feţe ale Adevărului (Catur
Aryasatyani).
1) Viaţa este mizerabilă.
2) Rădăcinile mizeriei sunt pofta şi dorinţa.
3) Eliminarea mizeriei este posibilă.
4) Pentru a evita mizeria, trebuie observate cele Opt Căi
Principale (Hasta Arya Marga).
Borobudur a devenit centrul de pelerinaj al buddhiştilorMendut, Pawen, Sojiwa.
De observat că alături de temple buddhiste, sălăşluiesc
şi temple hinduse, cel mai mare fiind Prambanan.
În luna mai, pe lună plină, se desfăşoară la Borobudur
ceremonia Waisak, care semnifică naşterea Prinţului Sidharta şi
moartea lui ca Buddha Sakhyamuni.
Sidharta, fiul Regelui Chuddodana şi-al Reginei Maya,
din Regatul Indian Kapilawastu, a meditat sub arborele Bodhi
(Ficus Religiosa), atingând înţelepciunea supremă în anul 560
d.C.
Principiul de bază al Buddhismului se bazează pe
reîncarnare şi pe cele Patru Feţe ale Adevărului (Catur
Aryasatyani).
1) Viaţa este mizerabilă.
2) Rădăcinile mizeriei sunt pofta şi dorinţa.
3) Eliminarea mizeriei este posibilă.
4) Pentru a evita mizeria, trebuie observate cele Opt Căi
Principale (Hasta Arya Marga).
Borobudur a devenit centrul de pelerinaj al buddhiştilor

Pentru atingerea calităţii de Buddha trebuiesc parcurse
10 etape: Pramudita, Vimala, Prabhakari, Arcismati,


Sundurjaya, Abhimuki, Durangama, Acala, Sadhumati, şi
Dharmamegha.
Acestea se clasifică în trei stagii:
1) Kamadhatu, primele trei etape, în care dorinţele
domină omul.
2) Rupadhatu, următoarele patru etape, în care dorinţele
sunt cuceribile şi apar tendinţe nobile.
3) Arupadhatu, ultimele trei etape, în care pofetele şi
dorinţele au dispărut (tărâmul spiritual).
Stupa din vârf, simbolul eternităţii (Tathagata), unde
sufletele se întorc.
Există mai mulţi Buddha.
Dhyani Buddha, care guvernează peste punctele
cardinale, sunt:
- Aksobhya la Est;
- Amitabha la Vest;
- Amogasiddha la Nord;
- Ratnasambhawa la Sud;
- Wairocana în Zenit.
504 statui Budhha în templu, plus una neterminată.
Învăţăturile Karmawibangga subliniază principiul cauză
– efect. Ai făcut ceva rău, vei fi pedepsit în iad; ai făcut ceva
bine, vei fi recompensat.
Karma, în credinţele hindusă şi buddhistă, desemnează
acţiunile unei persoane, într-o viaţă (soarta); iar samsara în
hinduism ciclul repetat de renaştere al sufletului (conform
principiului reîncarnării).

Florin Smarandache

 Florentin SMARANDACHE


Niciodată Răul nu va fi învins de Bine dar nici Binele de Rău, fiindcă fără unul, celălalt
nu ar putea supravieţui.
Sentimentele şi cunoştinţele acumulate trebuie destăinuite până nu se răcesc.
Cum să atingi Nirvana?
Să te uiţi pe tine însuţi, şi să-ţi înfrânezi toate poftele şi dorinţele.
 
Coralii sunt formaţi din mii de polipi, animale
gelatinoase, care extrag calciul din apa mării şi construiesc
schelete calcaroase. Acestea adăpostesc algele Zooxanthellae,
care produc oxigen şi mâncare pentru polipi (algele şi polipii
trăiesc în simbioză).
Recifele de corali devin şi creşe pentru peşti şi alte
specii marine. Efectul de seră, care afectează planeta, şi
poluarea apelor, au dus la deteriorarea coloniilor de corali.

Am cumpărat o carte tipărită în India, „Terapii
alternative”, de James Dallas Jardine, 2003. Spicuiesc din ea:
- factorii mentali şi emoţionali contribuie la succesul bolilor;
- fă pace cu tine însuţi;
- schimbă-ţi atitudinea;
- ai răbdare;
- mintea poate vindeca trupul;
- lecuirea prin râs;
- autosugestia: insuflarea de afirmaţii pozitive despre
sine, în mod repetat, până ele sunt însămânţate în
subconştientul tău ori în mintea cauzală [în timp de şase
săptămâni obţii rezultate]; schimbarea gândurilor, atitudinilor,
situaţiilor, sentimentelor, acţiunilor, iubirilor, vizualizărilor în
scopul înhămării minţii tale, spre realizarea ţelului propus;
- metoda antroposofică (Steiner): bazată pe minte,
emoţii, fizic, spirit; corpul este împărţit în „poli” ce constau din
funcţii ritmice, metabolice, şi cefalice, vindecare cu ierburi;
- kinesiologia aplicată;
- terapie Aura Soma: balansarea energiei corpului,
folosind culorile, terapie vizuală;
- terapie auriculară: examinarea urechii, dacă-s semne
de pete, defecte, şi-apoi tratarea prin laser, ace, vibratoare,
adezive, ierburi duce la însănătoşirea celorlalte organe;
- respiraţia: regulată, adâncă; se pot face exerciţii de yoga;
- analizarea limbii (ca în China) pentru aflarea bolilor în corp;
- chiropractica: pentru oase.
- terapia cu cristal: foloseşte densitatea sarcinilor electrice;
- măsurarea cantităţii de apă în corp (fiindcă apa este
acid şi bază, deci solvent universal);
- abţinerea de la mâncare pentru a elimina toxinele
(resturi metabolice, lăsate de bacterii, viruşi);
- în medicina chineză veche bolile se împărţeau în cinci
categorii, după provenienţa lor: de la pământ, foc, lemn, metal,
apă; de exemplu febra era considerată o boală de foc;
- atingerea stării Theta, când activitatea creierului este
între activă şi dormindă (în filozofia Zen); trebuie oprită
mintea, încărcată de problemele zilnice, şi-atunci apare
conştiinţa artistului;
- analiza părului pentru a detecta debalansări minerale,
care-nseamnă boală;
- observarea corpului, mişcărilor, vocii, privirii
- iridologie = studierea tehnică a irisului şi retinei
ochiului pentru depistarea unor neregularităţi în corp;
- terapie în apă, terapie cu căldură;
- animalele domestice ca elemente de terapeutică pentru
bătrânii singuri;
- cura de vitamine;
- masajul feţei, al palmelor (pentru relaxare);
- psihodrama (terapia prin teatru);
- sauna;
- auto-motivare;
- thalassoterapie: folosind elementele mării (ozon, sare, apă);
- homeoterapie (fondată de Dr. Samuil Hahnemann):
derivată din energia ierburilor, florilor, mineralelor, organelor
de animale, scoarţei de copac;
- se folosesc şi bacterii, viruşi, ciuperci, paraziţi, dar
morţi ori inactivi pentru a stimula corpul să lupte împotriva
infecţiilor (precum vaccinurile).

Cuantificare înseamnă reprezentarea unei cantităţi
continue printr-o mulţime de valori discrete. Este o simplificare
(ori schematizare) de la continuu la discret, de la infinit la finit.

Cuantizarea planckiană este extinsă la nivel cosmic.
Mecanica cuantică a lui Bohr s-a proiectat la nivelul
sistemului solar, iar legea lui Titius-Bode a implicat
cuantizarea solară. Studiind 250 de galaxii spiralice, Tifft
Guthrie et. al. au verificat cuantizarea velocităţii.

Sakkarov şi Hofer au emis ipoteza că toate structurile
din univers au origine cuantică.

Datorită teoremei lui Ehrenfest şi a principiilor
topologice ale lui Kieln se crede că este posibil să se extindă
legile microuniversului la scara macrouniversului.
Misiunea (imposibilă!… glumeşte Vic) a cuantizării
este unificarea, precum în teoria multi-spaţiilor înzestrate cu
multi-structuri (Smarandache, 1995 – mă citează Vic).

Agnese şi Festa au propus descrierea fenomenelor
electromagnetice şi gravitaţionale în mod unificat. [Se vorbeşte
şi de gravitaţie cuantică.]
Este posibilă unificarea unor ecuaţii fizice precum:
Schrödinger, Dirac-Maxwell, Klein-Gordon, Ginzburg-Landau
(Gross-Pitaevski)?
Dintre metodele de cuantizare celestă amintim:
- Nottale şi Schumacher (1995-2001);
- Agnese şi Festa (1997);
- Rubcic şi Rubcic (1998).
- Modelul CSV (vârtej de superfluid cuantizat) (1999,
2003-2004), bazat pe cuantizarea Bohr-Sommerfeld. Undele
cuantice necesită un mediu de propagare pentru a produce
fluctuaţii cuantice – Neto et. Al (2002).
Vic încearcă folosirea bicuaternionilor în scopul
unificării. Dar şi de la macro la micro se pot transporta structuri
(deci în sens invers). Astfel Weyl a propus o metrică
dS2 =λs2
invariantă la scară (mică sau mare), Nottale a extins Teoria
Relativităţii la oricare scară, iar Mandelbrot teoria fractală a
cărei dimensiune nu este întreagă.
Este posibilă o macro-cuantizare în sens topologic?
În mod similar folosirea legilor lui Kepler de rotire a
planetelor în jurul soarelui (macro) la descrierea orbitării în
jurul nucleului a electronilor (micro) ?
Fu Yuhua discută legătura dintre Legea lui Coulomb

      Q1Q2
F=----------
      4πεd^2
şi legea a doua a lui Newton: F = ma luând în considerare
dimensiunea fractală.
S-ar putea descrie fenomene anormale la nivel cuantic
considerând anomalii ale planetelor Venus, Jupiter?
Care ar fi corespondenţii la nivel cuantic al cuasarilor,
cometelor, asteroizilor?

Vic consideră ca universul este asemănător unui
superfluid de heliu, deoarece fondul cosmic de microunde are
temperatura de 2,73 grade Kelvin, deci universul nostru e
compus din entităţi de joasă energie (2002).
 C. Castro şi El Naschie au propus în anul 2000, un
spaţiu-timp cantorian, ce corespunde statisticii Bose
condensată.

În 2003 Vic emite ipoteza (vezi revista „Apeiron” 2003)
că universul este un vârtej superfluid cantorian.
Pământul are rezonanţă Schumann de 8 Hz şi fiindcă
E=h·f, rezultă că avem frecvenţă joasă, şi-n consecinţă energie
joasă.
Ideile despre cuantizare şi astrofizică, precum şi
articolele lui Nottale, sunt astăzi foarte controversate...

Universul superfluid al lui Volovik poate fi conectat cu
metoda lui Weyl?
Dar efectul cuantic Hall şi deplasarea spre roşu
cuantizată a lui Tifft? Dar cuantizarea Bohr derivată din
geometria Weyl?
Mai nou, constantele fizice ar avea ... variaţii (deci nu-s
chiar constante!). C. Castro descrie anomalia navetei Pioneer.

Gravitaţia Brans-Dicke este considerată de unii,
probabil, o teorie a Materiei Negre.
Teoria cuantică permite geometrizare, iar geometria
Kahler furnizează această geometrizare. Statistica Fermi-Dirac
este geometrizată în formă de algebră de matrici gama etc.


Mendut, Pawen, Sojiwa.
De observat că alături de temple buddhiste, sălăşluiesc
şi temple hinduse, cel mai mare fiind Prambanan.
În luna mai, pe lună plină, se desfăşoară la Borobudur
ceremonia Waisak, care semnifică naşterea Prinţului Sidharta şi
moartea lui ca Buddha Sakhyamuni.
Sidharta, fiul Regelui Chuddodana şi-al Reginei Maya,
din Regatul Indian Kapilawastu, a meditat sub arborele Bodhi
(Ficus Religiosa), atingând înţelepciunea supremă în anul 560
d.C.
Principiul de bază al Buddhismului se bazează pe
reîncarnare şi pe cele Patru Feţe ale Adevărului (Catur
Aryasatyani).
1) Viaţa este mizerabilă.
2) Rădăcinile mizeriei sunt pofta şi dorinţa.
3) Eliminarea mizeriei este posibilă.
4) Pentru a evita mizeria, trebuie observate cele Opt Căi
Principale (Hasta Arya Marga).
Borobudur a devenit centrul de pelerinaj al buddhiştilorMendut, Pawen, Sojiwa.
De observat că alături de temple buddhiste, sălăşluiesc
şi temple hinduse, cel mai mare fiind Prambanan.
În luna mai, pe lună plină, se desfăşoară la Borobudur
ceremonia Waisak, care semnifică naşterea Prinţului Sidharta şi
moartea lui ca Buddha Sakhyamuni.
Sidharta, fiul Regelui Chuddodana şi-al Reginei Maya,
din Regatul Indian Kapilawastu, a meditat sub arborele Bodhi
(Ficus Religiosa), atingând înţelepciunea supremă în anul 560
d.C.
Principiul de bază al Buddhismului se bazează pe
reîncarnare şi pe cele Patru Feţe ale Adevărului (Catur
Aryasatyani).
1) Viaţa este mizerabilă.
2) Rădăcinile mizeriei sunt pofta şi dorinţa.
3) Eliminarea mizeriei este posibilă.
4) Pentru a evita mizeria, trebuie observate cele Opt Căi
Principale (Hasta Arya Marga).
Borobudur a devenit centrul de pelerinaj al buddhiştilor

Pentru atingerea calităţii de Buddha trebuiesc parcurse
10 etape: Pramudita, Vimala, Prabhakari, Arcismati,


Sundurjaya, Abhimuki, Durangama, Acala, Sadhumati, şi
Dharmamegha.
Acestea se clasifică în trei stagii:
1) Kamadhatu, primele trei etape, în care dorinţele
domină omul.
2) Rupadhatu, următoarele patru etape, în care dorinţele
sunt cuceribile şi apar tendinţe nobile.
3) Arupadhatu, ultimele trei etape, în care pofetele şi
dorinţele au dispărut (tărâmul spiritual).
Stupa din vârf, simbolul eternităţii (Tathagata), unde
sufletele se întorc.
Există mai mulţi Buddha.
Dhyani Buddha, care guvernează peste punctele
cardinale, sunt:
- Aksobhya la Est;
- Amitabha la Vest;
- Amogasiddha la Nord;
- Ratnasambhawa la Sud;
- Wairocana în Zenit.
504 statui Budhha în templu, plus una neterminată.
Învăţăturile Karmawibangga subliniază principiul cauză
– efect. Ai făcut ceva rău, vei fi pedepsit în iad; ai făcut ceva
bine, vei fi recompensat.
Karma, în credinţele hindusă şi buddhistă, desemnează
acţiunile unei persoane, într-o viaţă (soarta); iar samsara în
hinduism ciclul repetat de renaştere al sufletului (conform
principiului reîncarnării).